Spalare Chimica
De la reclamele la detergenti toata lumea stie ce inseamna duritatea apei: continutul de saruri de calciu si magneziu. Un continut mai bogat in saruri egal o duritate a apei mai mare. Apa dura incalzita puternic are proprietatea de a lasa depuneri pe rezistentele electrice ale masinilor de spalat si infunda filtrele de cafea. Neplacut, dar curatate cu solutiile adecvate de detartrare aparatele functioneaza mai departe.
Centrala termica de apartament desi nu are nici o rezistenta in componenta sufera si ea din cauza depunerilor de calcar. Schimbatorul secundar de caldura este cel care prepara apa calda menajera si desi temperatura apei calde menajere nu se apropie de punctul de fierbere, totusi in interiorul lui apar depuneri. E suficient sa ne gindim ca daca un espresso de cafea care produce citeva cesti pe zi necesita detartrare din an in an sau chiar mai des, oare ce depuneri apar in centrala termica, unde se prepara mii de litri de apa calda? Lunar!
Cum ne dam seama ca centrala “gîfîie” din cauza ca o sufoca depunerile? Simplu: zgomotul apei care fierbe auzit in centrala (si transmis de multe ori prin tevi) sau producerea doar a apei calde sau caldute in loc de apa fierbinte iarna, cind temperatura apei din retea e scazuta.
De unde provine zgomotul de fierbere? Pai calcarul depus in interiorul schimbatorului de caldura actioneaza ca un izolator termic, astfel ca agentul termic primar (apa incalzita de flacara) nu reuseste sa incalzeasca apa menajera si incepe sa fiarba.
Ignorarea acestor simptome duce invariabil la colmatarea schimbatorului de caldura.
Tot mai multe persoane au achizitionat si achizitioneaza centrale termice, fie ele consumatoare de gaz, combustibil lichid sau solid, deoarece acestea prezinta multiple avantaje fata de sobele traditionale (usurinta în exploatare, costuri controlabile, lipsa fumului si a mirosurilor specifice în camerele de locuit, posibilitatea încalzirii uniforme a locuintei, etc.)
La aceste centrale termice agentul termic îl reprezinta in general apa, încalzita prin preluarea caldurii generate de arderea combustibilului si recirculata prin pompare prin tot sistemul de conducte, pâna la calorifere, unde cedeaza caldura încaperilor ti se întoarce pe conductele de retur pentru a fi reîncalzita. În cazul centralelor care prepara apa calda menajera, apa calda este dirijata într-un schimbator de caldura unde încalzette apa potabila, pentru a fi folosita la spalat, baie sau bucatarie.
În general apa utilizata în circuitul centralei provine din reteaua de apa potabila a localitatii, sau din puturi proprii si contine foarte multe saruri dizolvate. În afara de sarurile metalelor alcaline care nu se depun, toate celelalte saruri se pot depune pe suprafetele cu care apa este în contact, depunerea formând o crusta aderenta, tare.
Cele mai daunatoare pentru circuitele centralelor termice, sunt sarurile de calciu si magneziu, care formeaza depunerile de piatra. Concentratia acestor saruri în apa, se exprima ca duritatea apei. În timp, prin depuneri succesive, aceasta crusta creste în grosime favorizata de cresterea temperaturii, efectul imediat fiind reducerea transferului termic în instalatii, deci reducerea randamentului termic al instalatiilor. Prin cresterea excesiva a grosimii acestor cruste, se poate ajunge la blocarea completa a tevilor sau blocarea vanelor si a robinetelor, ceea ce genereaza costuri importante pentru înlocuire. De asemenea trebuie tinut cont ca majoritatea instalatiilor care integreaza elemente din fier (calorifere din otel sau fonta, trasee de instalatie din teava neagra, etc) sunt predispuse depunerilor de magnetita (oxizi de fier), aceasta generând la temperatura ridicata conglomerate (plachete negre) care pot obtura elementele din circuitul termic.
Un alt gen de depuneri sunt cele care se formeaza pe suprafata exterioara a arzatoarelor sau a schimbatoarelor de caldura aer-apa, datorita combustibilului folosit. În cazul utilizarii unui combustibil gazos pot aparea oxizi, iar în cazul combustibilului solid si lichid apare un strat de gudron. Ambele situatii sunt caracterizate de o reducere a eficientei echipamentelor ca urmare a scaderii transferului termic. De aceea ca orice produs, Centrala Termica trebuie intretinuta anual sau chiar la doi ani (acest lucru in functie de puritatea apei si valorile de calcar existente in apa) pentru a reusi ajunge la durata de viata pe care o da producatorul, aceea de 10 ani. Intretinerea centralei consta in:
– Spalarea chimica a Schimbatorului Principal/Secundar;
– Curatarea de praf a ventilatorului (Depunerea de praf in ventilator poate duce la defectiunea acestuia);
– Curatarea supapelor;
– Verificarea senzorilor pentru a asigura o functionare perfecta;
– Verificarea filtrelor si schimbarea acestora daca este cazul;
– Curatarea pompei de apa;
– Verificarea emiterilor de CO, CO2, SO, NO;
– Curatarea de praf a arzatorului;
– Reglajul vanei de gaz;
– Curatarea vanei cu 3 cai.